vineri, 31 iulie 2009

Cine sunt eu?


M-am nascut intr-o sambata seara,pe 23 ianuarie,iarna lu’ ’88…in orasul in care s-a strigat pentru prima data “Jos Ceausescu!” in decembrie ‘89…Am copilarit pe malul Dunarii,intre caraseni…acolo unde m-am smuls din bratele bunicii si am facut primii pasi,am ascultat povesti cu Imparatul Verde si Imparatul Rosu,am mers iarna la sanius pe deal,si vara la scaldat…am alergat,am ras si am visat,am legat prietenii pentru o viata…am invatat sa-mi respect traditiile si sa-l iubesc pe Dumnezeu,am invatat sa-mi pun cu indrazneala sufletul in tot ce fac si sa nu renunt la nimic.
Imi place linistea…uneori ascult vantul si privesc norii cum fug,ma joc cu picioarele in apa si ma pierd in ganduri…imi place sa ma plimb prin ploaie…si ma bucur ca un copil de prima ninsoare…Sunt un om sensibil si prietenos,si desi oamenii ma dezamagesc de multe ori,eu inca mai visez la prietenii neconditionate si sincere.Detzin un optimism deosebit pe care obisnuiesc sa-l impart cu cei ce-mi sunt alaturi,si asta imi da curaj sa trec peste tot ce-i greu.De multe ori,cand sunt singura plang…imi face bine sa plang,sentimentele urate se curata toate,unul cate unul…
Sunt extrem de curioasa,vreau sa stiu tot:cum,ce,cand,unde?...daca nu vrei sa zici ceva pana la capat,mai bine nu incepe deloc…spui totul,sau nu spui nimic!
De cand ma stiu impachetez bagaje si alerg,impartindu-ma cand intr-o parte,cand intr-alta…dar locul unde ma voi simti mereu “acasa” este la Resita,un orasel mic unde am trait cei mai frumosi ani…Aici am terminat scoala generala,la Liceul Teoretic “Traian Lalescu” si dupa Examenul de Capacitate am hotarat sa imi fac si liceul tot la “Traian Lalescu”(zis si LMF),profil de filologie-istorie-intensiv engleza.De profesorii mei imi voi aminti intotdeauna,si nici colegii nu mi i-am uitat…Am cunoscut ce inseamna adevarata prietenie poate,dar si falsii prieteni;am invatat sa ascult,dar sa stiu sa ma fac si ascultata;am invatat sa cred in mine,sa fac totul prin propriile mele puteri si sa nu las pe nimeni si nimic sa ma abata de la drumul meu;am simtit amaraciunea minciunii,si am invatat sa-mi fie scarba;cred ca tot aici am invatat sa fiu ambitioasa si orgolioasa,sa lovesc daca sunt lovita,si sa nu plec capul in fata oricaror nimicuri.
Sunt incapatanata,colerica,si uneori egoista…Imi place punctualitatea si am o problema grava cu cei care nu sunt in stare sa respecte un anumit program,sau o simpla ora de intalnire;daca am spus ca la 3 sunt acolo,eu voi fi la 3 indiferent ca ploua,ninge sau e cutremur.Prostia o mai suport din cand in cand,dar nesimtirea niciodata n-am s-o-nghit!La fel cum nu-mi plac cinicii,ipocritii,fatarnicii…
Iubesc literatura,filmele cu Robert de Niro si Al Pacino,si desenele animate :D…Ma ingrozesc cand vad la televizor la ce se uita mai nou copiii,si ma oripilez cand ii aud zilnic injurandu-se ca la usa cortului pe terenul de joaca din fata geamului meu.Imi plac limbile straine si sunt studenta in anul trei la Facultatea de Litere,Istorie si Teologie,la sectia Engleza-Franceza(limbi si literaturi)…Imi place sa analizez diverse chestii,si uneori sa bat campii…imi place sa fac pe proasta si sa “studiez” comportamente,reusesc de multe ori sa manipulez…
Mi se spune “Crocodila” ,iubesc muzica veche,animalele de plus si cerceii…de fapt bijuteriile in general…Imi place sa fotografiez peisaje,imi place verdele,albastrul,turcoazul si rozul…Iubesc marea,nisipul,soarele,imi iubesc geanta de plaja,si crema,costumul meu de baie turcoaz si slapii de plaja cu floricele albastre…si ador sa inot…si sa ma plimb cu barca…:D si mi-e dor de mare…da,mi-e dor rau de mare …:((
Cam atat,pe scurt...ar mai fi muuulte de zis,dar ma opresc aici.Acum am pofta de-o cafea cu lapte…S-aveti o zi faina si sa fiti cuminti!V-am pupat!:)

vineri, 24 iulie 2009

Apus...


Ochii imi sunt insetati,gata sa cuprinda zarea toata dintr-o inghititura...Cand soarele se adanceste cu fiecare minut,atunci se nasc cele mai frumoase amintiri...

In vie...




Mereu agatandu-ma de vreun sentiment scapat printre frunzele obosite... Mereu tremurand la atingerile blande ale picurilor de ploaie...Ma zbat la cea mai mica adiere de vant...Cruda si acra ca strugurele de iulie sunt uneori...

Mandrie?

marți, 14 iulie 2009

"Mizerabilii" I

Inceput de iulie.Soarele bland din cand in cand se ascunde dupa nori …ne ispiteste si ne indeamna parca sa ne gandim la un coltisor de natura in care sa putem gasi aer curat,atat de necesar pentru plamanii nostri poluati,apă limpede sa ne racorim… si verdeată…multa verdeată.
Eu am gasit azi un loc ideal pentru a-mi petrece macar cateva ore,departe de atmosfera inabusitoare a orasului.Noi resitenii,ne putem considera norocosi ca avem in jurul nostru atat de multe locuri frumoase.Daca am sti sa le pretuim si sa le ingrijim ar fi minunat…
Am urcat cu masina in jur de jumatate de ora,pe un drum de munte intunecos,unde abia zaream cate o bucata din soare printre crengile copacilor foarte inalti.Imediat ce am ajuns in apropierea lacului, am inceput sa caut un loc cat mai potrivit,unde sa pot cobori in siguranta si sa ma pot relaxa in voie.In locul pe care l-am ales in cele din urma,erau si alti oameni care faceau si ei acelasi lucru:unii inotau sau se jucau cu copiii,altii faceau plaja sau pescuiau.Toate bune si frumoase…profitam din plin de tot ce era in jurul meu si nu ma gandeam nicio clipa ca acest sentiment pur pe care-l aveam s-ar putea nimici.
Pana cand, toata emotia si toata linistea sufleteasca de care ma bucurasem au fost spulberate brusc,datorita aparitiei unor grupuri de tineri,unii mai galagiosi ca altii,care se manifestau de parca tocmai evadasera dintr-un trib…urlau cat ii tinea gura,se aruncau in apa,injurandu-se unul pe altul,in masini muzica lor de trib(cunoscuta de multi sub denumirea de “manele”) racnea de se speriau pestii;mancau seminte si aruncau coji in nisip,daca fumau tot acolo aruncau chistoace…Ma uitam in jur si simteam ca izbucnesc,vazand atatea gunoaie in jur…probabil alte personaje de trib isi pusesera amprenta cu ceva timp in urma…gunoaie la tulpinile copacilor,in tufe,pe nisip…eram inconjurati cu totii…
Trist…atat de trist…natzie de inculti si de needucati?…Chiar nu gasesti un loc unde sa te poti simti in largul tau, fara sa fii perturbat de diversi indivizi?!...
Am ramas pe malul apei,sperand ca in cele din urma vor inceta…insa in cateva momente fumul gratarului lor taia ca o ceatza mica plaja si inainta din ce in ce mai tare spre padure…spun cu sinceritate ca mi-as fi dorit sa-i vad arsi pe rug
:))…
In final,scarbita de acesti infecti,am lasat in urma mea padurea plina de gunoaie…si m-am retras intr-un loc mai departe,tot pe malul lacului…unde am dat peste alte gunoaie,de data asta mai putine ce-i drept…
:))Macar aici am putut avea o clipa de liniste,m-am bucurat de cer,de apa,de caldura de afara,de nisip mai curat…
Este totusi alarmant ce se intampla in Romania de azi!Nimeni nu ia nicio masura,continuam sa traim in bezna,asteptand mereu ca altii sa stranga gunoiul pe care il facem,asteptand ca altii sa ne solutioneze problemele.”Civilizatie” este un cuvant prea nobil….”Mizerabilii” ar fi un titlu potrivit!

"Mizerabilii" II














joi, 9 iulie 2009

Neputinţă...

Intr-o dimineata oarecare de iulie...soarele strabate fereastra intredeschisa a camerei mele,aerul incepe sa ma sufoce si sa ma inece.Ma uit la ceas.Doar ora opt jumatate si deja caldura ne invaluie.Ma ridic din patul meu prietenos,hotarata sa fac o mica plimbare in dimineata asta,pe strazile inverzite si umbroase ale orasului.Fac un dus,beau o cana cu lapte,imi prind parul in agrafe si plec.Pe strada mea,o liniste deplina...nici picior de om.Ajung repede in strada urmatoare si dau de cativa batranei ce se intorc de la piata cu sacosele incarcate.Salut politicos si imi continui drumul printre strazile inguste,cu casute vechi ce amintesc de vremuri de demult...Ajung pe o alee ce ma conduce exact in partea centrala a orasului...tot calmul ce-l simtisem s-a transformat curand intr-un zgomot continuu:claxoane de masini,soferi nervosi,pietoni neatenti,copii nemultumiti si prost crescuti care se tavalesc de mama focului ca nu li se face intotdeauna pe plac,parinti incapabili de a-i stapani pe acesti sarmani prunci,care vor ajunge probabil pe bancile scolii cu probleme grave de comportament.Si atunci...cine sa-i mai tina in frau?...Se asteapta in zadar ca profesorul sa rezolve toate aceste greseli ale unor parinti inconstienti.Ba mai mult,ne trezim ca ajunge copilul in clasa a opta,fara sa stie nici macar sa scrie corect in limba lui materna...iar parintele sa arunce la fiecare coltisor de strada cu tot felul de cuvinte jignitoare despre cei ce i-au dascalit pruncul atatia ani.Nu stiu daca sa rad sau sa plang ca sistemul asta de invatamant al lui "peshte" ,ne face cadou in fiecare an,absolventi de liceu,ce se intrec in note de 9 si de 10 la examenul de bacalaureat.Am spus 9 ???Cum am indraznit sa ii jignesc,atribuindu-le o nota atat de mica,pe acesti liceeni analfabeti...dar cu pretentii!Da,da...liceenii aceia care se fotografiaza care mai de care imbracati in robe, la fiecare sfarsit de an scolar,de parca au absolvit vreun Oxford sau ceva...(si sa nu mai vorbesc de tinutele lor de dedesubtul robelor,ca poate ma intind prea mult)...Eh,parintele milostiv si iubitor face orice ca pruncul sau "cuminte" si "silitor" sa nu se imbolnaveasca cumva (Doamne fereste!) de la prea mult invatat!Mai bine sa il "ajute" mamica un pic pe copilas,sa poata sta si el cu burtica in sus la soare ca doar a venit caldura...ce atata stress pentru examene!?Sa nu se ticneasca cumva analizand morfologic si sintactic vreo parte de vorbire!!!....Infiorator dragii mei,cum problemele cele mai mari ale "ajutatilor" apar la examenul de limba si literatura romana....Am fost stupefiata, uitandu-ma din pura curiozitate pe site-ul acela cu rezultatele la examenul de bacalaureat de anul acesta....Uimirea cea mai mare a fost sa vad cum mai multi elevi luasera note de 3 si 4 la proba de limba si literatura romana(sau vreun 5 tras de coada)....Dar nu asta este ingrozitor!....Terifiant este faptul ca aceiasi elevi luasera nota 10 la proba de limba engleza spre exemplu...Cum poate un elev sa nu isi cunoasca limba lui materna asa cum trebuie,dar o alta limba moderna sa o stie de 10???Cand el nu stie sa recunoasca predicatul unei propozitii???...Am incercat sa imi raspund singura la aceasta intrebare,insa nu mi-a fost cu putinta....Poate veti reusi voi,cei care veti citi postarea mea,sa ma lamuriti...
Acestea fiind zise...scurta mea plimbare se terminase in jurul orei 12 jumatate,cand asfaltul soselelor fierbea...probabil la fel cum fierb si mintile unora!Toti vrem studii superioare,iar universitatile s-au umplut pana-n gat de incompetenti....Asta e,suntem o tara de "ajutati"!...