luni, 22 noiembrie 2010

Bla Bla...

De cateva zile imi incep diminetile cu aburi din ceai de tei,deci am inlocuit cafeaua.Urasc sa fiu gripata,detest orice fel de ceai si orice fel de medicament.Nu suport medicii.De niciun tip.Dar,soarta face ca in fiecare an sa racesc toamna si primavara.Offf,de ce eu? De ce??? :(( Azi pur si simplu nu ma suport.Nu-mi suport mucusul,nici ochii care-mi lacrimeaza si se inrosesc,nici traheea,nici amigdalele,nu suport tusea asta idioata,nici somnolenta.Ma intelegi?Nu ma suport pentru ca mereu aman lucrurile pe care vreau sa le fac...si cand ar fi momentul sa pot si sa vreau cu tot dinadinsul,tocmai atunci intervine cate un rahat care ma impiedica.Cum ar fi raceala asta neasteptata.Urasc vremea si mai ales soarele ala turbat de zilele trecute.Ma bucur ca acum ploua.Stau in pat si ascult cum ploua pana adorm.
Toamna asta nu am facut mai nimic.Nici un sfert din cat as fi putut.Nici un strop din cat am facut anul trecut.Au zburat aproape toate frunzele si nu am fost in stare sa fac o fotografie reusita.Au fost momente cand as fi avut atatea de spus,si mi s-au inclestat buzele.Sau clipe in care as fi vrut sa ma distrez mai mult si nu am luat niciun fel de initiativa.Insa,toamna asta am baut mai multa cafea si am zambit mai mult...da,poate am si plans mai mult...si categoric am iubit mai mult.Am incercat sa inteleg mai bine oamenii,sa am rabdare mai multa si sa incerc sa ajut.Atat cat pot.Cu doua vorbe poate,sau cu un suras,cu o mica incurajare sau cu o strangere de mana.Sper ca am reusit.Am fost dezamagita,si probabil am dezamagit la randul meu.Dar,fiecare etapa a vietii noastre are si bune si rele.Si fiecare lucru are o limita,si fiecare fiinta umana are o limita.
Nu am crezut si nu o sa cred niciodata ca oamenii se schimba.Timpurile da,dar oamenii ba.Si spun asta cu riscul de a ma repeta.Consider ca ne nastem cu un anumit caracter,pe care il mostenim si care mai apoi ne este modelat prin educatie.Deci,un om nu isi schimba caracterul indiferent prin cat de multe incercari trece si indiferent cat de mult ne-am dori noi sa credem ca se poate.Nu am citit asta nicaieri,este doar parerea mea.Am dreptul sa mi-o scriu aici,in micul meu jurnal.Asadar,noi oamenii nu ne schimbam...posibil doar sa devenim mai intelepti cu cat trec vremurile peste noi.Sau,din contra.Depinde de capacitatea de invatare a fiecarui individ.Sau de felul in care percepem evenimentele din viata noastra.Felul in care le dirijam ca stapani ai propriei noastre existente.Si asa mai departe.
Sunt simple ganduri ale unui om bolnav si plictisit.Nu va pup,ca sa nu transmit virusul :)) Sa fiti cuminti !
Si P.S. : Unii 'este' atat de prosti ca numa' in gura le-as da ! :)))))))))))

2 comentarii:

  1. cui ii place sa fie recit? desi atunci cand eram mica, abia asteptam sa fiu racita sa nu mai trebuiasca sa ma trezesc devreme ca sa ma duc la gradi. sa te faci bine >:D<

    RăspundețiȘtergere
  2. :) Multumesc,Alexandra :* >:D< Sper sa ma fac bine cat mai repedeeeeeeee....Ai grija de tine,si mai ales cum te imbraci ...vremea asta e tare ciudata

    RăspundețiȘtergere