miercuri, 25 august 2010

Putina melancolie...


Se duce vara incet,incet...cam asa cum s-a terminat si frappé-ul meu din imagine...cam asa cum am baut si eu cafeaua in dimineata asta(cu lapte si o lingurita de zahar,ca de obicei) :))...Am incercat sa trag de ea,am tras si de timp...insa s-a terminat si emisiunea cu Badea...si uite asa ma apuca pranzul si n-am facut nimic...(ma rog,in afara de faptul ca am intins rufele) :))...Da...Voua nu vi se pare ca vara a trecut prea repede?M-am invartit putin,am mai lenevit,am mai invatat una,alta...d'ale vietii d'astea...Si acuma,e ciudat cum parca toate lucrurile ce le-am facut in toata vacanta asta,mi se par asa departe...Marea-i doar o amintire...Dorul e mai aproape ca niciodata.In curand vom incepe sa ne gandim la toamna...Si o sa-nceapa un nou capitol,unul mai frumos sper si mai colorat...Cam asa,cum sunt si frunzele toamnei...Hey,buna dimineata! :*

2 comentarii:

  1. Din pacate, putini inteleg ce vreau eu sa spun... chiar acum seara am fost sfatuita sa stau si sa indur oricat de mic ar fi salariul si oricat de mare ar fi batjocura... toate astea pentru a avea o pensie... asta si pentru ca unii nu pot gandi in afara cutiei si nu stiu de mai bine.
    Dar, noi, cei care dorim ceva mai mult si sa lasam ceva bun in urma, ne dorim sa plecam...
    Sper sa reusim. Daca va fi Voia lui Dumnezeu si ne va ajuta, vom pleca cu siguranta.
    Daca m-as mai intoarce in invatamant? Poate pe la 50 de ani...
    Oricum, sper totusi, ca tie iti merge mai bine, de fapt, nu stai in Coronini, deci iti merge mai bine dintr-un punct de vedere, cel putin.

    RăspundețiȘtergere
  2. Ai facut bine ca nu ai intrat in sistemul asta. Pentru mine, care pun suflet in ce fac, cel mai urat lucru nu este neaparat salariul, ci faptul ca directorii te privesc de parca te-au luat de pe strada sa predai.
    Nu exista nici respectul fata de persoana, ce sa mai vorbim de cadru didactic. Cancelaria "suna" ca un... bordel, se intrec in injuraturi, in cele mai "tari" si acide replici, se fumeaza... Iar noi, profesorii, ne consideram oameni intelectuali!
    Evident, nu sunt toti la fel, dar cei placuti sunt putini...
    Ar fi multe de spus... Optimismul conteaza.
    Am ajuns sa prefer sa lucrez din greu fizic, dar sa nu am parte de stresul asta pe care il sufar zilnic...
    Dar, la fel ca tine, si eu cred ca putem schimba asta, si mai nou, am inceput si eu sa tin cont de ce vreau eu, si nu ce vrea si crede satul... Stii tu :)
    Iti doresc si tie sa ai parte de ce e mai bun in viata! O sa ma rog pentru noi.
    Noapte buna!

    RăspundețiȘtergere