duminică, 18 octombrie 2009

Necrolog :))

Guvernatoarea miliardara,a cărei cariera ascensonială l-ar fi făcut si pe J. D. Rockefeller invidios,On Carmen-Daniela(ianuarie 1988-decembrie 2087) s-a stins din viaţa ieri seara, la varsta de 99 de ani,aflandu-se in timpul unei partide de amor cu soţul ei in varsta de 20 de ani,care abia îşi revine din epuizare si care nu va putea participa la funeralii.

vineri, 16 octombrie 2009

Suflet optimist

Conformare.Atat.Cand îţi lipsesc multe lucruri,e bine sa înveţi sa te multumesti cu ce ai,si sa nu ravnesti prea mult la merele din livada vecinului.Au fost si vremuri mai bune intr-adevar pentru mine,si mă obisnuisem tare cu ele,si eram pe picior mare…dar vorba aceea: “toate trec”…si vin altele!E ok si asa as zice eu acum,si tocmai faptul ca am acceptat toate astea,mă face sa ma simt mai puternica decat înainte,si mai greu de doborat.Pana la urma mi s-a dovedit ca nici dracu’ nu poate fi chiar atat de negru,si ca…parca tot raul e spre mai bine.Mi-am făcut prieteni noi si lucrul asta ma face de fapt fericită,pentru ca e atat de important pentru mine sa am cui sa povestesc ce mi se intampla,sa am cu cine sa schimb doua vorbe…Zilele sunt din ce in ce mai reci,dar in sufletul meu e din ce in ce mai cald.Mai nou,mi se spune Dănuţa si la geamul meu e toamnă iar,si s-a lasat seara.Si nu mai plouă ,dar se aud fosnind putinele frunze ce-au rămas după furtuna de zilele trecute…După fiecare furtună,frunzele,la fel ca oamenii,se împart în doua categorii:cele care sunt căzute la pamant si călcate în picioare,si cele care raman neclintite.Îmi place sa cred ca eu am sa fac parte mereu din categoria a doua.

Eu sunt Dănuţa.Un suflet optimist.Atat.

duminică, 4 octombrie 2009

Aşteptare...

Ca atunci cand ai o durere îngrozitoare de cap si înghiţi repede un algocalmin.Brusc ti se opreşte în gat si nu vrea sa alunece pana nu îţi împrăştie amarul prin toate papilele gustative.Apoi îl îneci cu valuri de apa si respiri uşurat.
Sunt unele zile ce trec cu atata viteza pe langa mine,ca am impresia ca nici n-au fost...iar altele-mi par nesfarsite,acelea în care mă macina ganduri si mă coplesesc idei.Lumea toata-i alcatuita din umbre neobosite,ce aleargă prin timp si nu îşi găsesc niciodată locul.Aşteptarea este una din cele mai grele pedepse pentru mine,si-i atat de amară ca un medicament.Dar întotdeauna Dumnezeu mi-a răsplătit răbdarea si toleranta...la fel ca si acum.Mi-a însutit încrederea,si mi-a arătat din nou cat de mult mă iubeşte!Mi-a dăruit o mare întreaga,sa pot spăla amaraciunea...

Ce-a mai învăţat Dănuţa...

Am învăţat că suntem cu toţii mult prea departe de a fi perfecţi si că în fiecare din noi există o tulpină de răutate,ce în anumite momente...