vineri, 25 decembrie 2009

Ajun...

Sarbatorile nu mai sunt la fel fara tine.Mi-e dor de tine in fiecare an,mai ales in seara de Ajun…mai ales acum,cand ma uit printre globuri si-ncerc sa te caut in sclipiri,in umbre,in vise.Te visez mereu de sarbatori si de ziua ta,si intotdeauna imi zambesti cu ochii tai blanzi si apoi pleci ingandurat.Mi-as dori sa fi fost si astazi cu mine,si sa-mi pregatesti sania asa cum faceai odinioara,sau sa-mi faci colindă din lemn pictata de tine…Sa fie miros de cozonaci in camaruta ta mica si cuptorul cel negru sa fie incintat,iar tu sa ma saruti pe frunte.Si-apoi sa rasune in toata curtea muzică populara de la radio-ul tau cel vechi.Sa te mai vad venind pe strada cand se lasa seara,sa-ti recunosc mersul din departare si sa vin sa iti deschid poarta.Mi-as dori sa imi spui asta seara povestea cu Imparatul Verde si sa adorm langa glasul tau.Daca ai sti,cat de multe s-au schimbat,cat de mult am crescut,cat de mult imi lipsesti.Mi-as mai dori o data sa ma joc in leaganul de langa nuc pe care mi l-ai facut tu cu mainile tale imbatranite si muncite.Acum nu mai este nici nucul in gradina,nici leaganul.A ramas doar bunica singura,in aceeasi camera…privind spre geam si asteptandu-ne pe noi sa venim acasa.Sa stii ca pomisorul ce l-ai sadit tu in fata casei,acum s-a facut mare si tine de racoare vara.Mi-e dor de fumul ce se ridica de pe hornurile caselor,de mirosul zapezii proaspete,de copilarie si de rasul tau mi-e dor…Unde esti?Te iubesc,bunicule…

Un comentariu:

  1. mi-ai umplut sufletul de sentimente si de regrete, poate ca niciodata in viata nu am regretat nimic din ce am pierdut, dar pierdera bunicului, ca si in cazul tau, ma face sa-mi aduc aminte de mine cel de demult...si asta chiar regret si voi regreta totdeauna...odata cu el mi-am pierdut si ceva din "eu-l" meu, dar am castigat o farama din intelepciunea lui... sper sa-l revad

    RăspundețiȘtergere